• De ce nu-i prinde nimeni pe hoții de lemne.

    Legi proaste și scheme deștepte

    O investigație de Radu Cernuta pentru Declic

  • În țara noastră, în medie, pentru fiecare metru cub de lemn exploatat legal, se mai fură cel puțin încă un metru cub. Dar, potrivit legii, nu ai voie să pui la vânzare lemn ilegal, pentru care nu ai acte de proveniență.

  • Schweighofer, Kronospan, Egger, Kastamonu: ce vină au ei?

    Adevărul este că pădurile se taie pentru că marile companii procesatoare de lemn au nevoie de materie primă. Piața e împărțită de Holzindustrie Schweighofer, Kronospan, Egger, Kastamonu, precum și alți jucători mai mici.
     

    Toți au procese tehnologice diferite și nevoi de materie primă diferite. Holzindustrie Schweighofer plătește bine, dar are cerințe specifice cu privire la tipul și calitatea lemnului pe care îl cumpără. Ceilalți fac plăci, iar pentru asta trebuie să toace literalmente lemnul și consumă aproape orice.
     

    Holzindustrie Schweighofer a intrat în centrul atenției, atât a publicului, cât și a autorităților. Asta înseamnă că pentru ei este crucial să mențină o aparență de legalitate și deci să fie acoperite de acte toate transporturile cu bușteni care le intră pe porțile fabricilor.
     

    Și atunci cum se face că totuși se taie atât de mult lemn ilegal?
     

    Să presupunem că ești Grigore, mic patron care taie pădure în România. Ai autorizație pentru a exploata 1000 de metri cubi de lemn. Însă lemnul crește ca în pădure: mai gros, mai subțire, mai cu crengi, mai cu vârfuri, mai cu noduri. “Holțu’”, cum i se spune companiei austriece la munte, va cumpăra doar porțiunea din buștean pe care ei au tehnologia să o proceseze.
     

    Oricât de norocos ar fi Grigore, doar 300 de metri cubi poate duce la Holț, că mai mult nu are cum scoate la standardele lor. Dar Grigore ar vrea să vândă mai mult și să facă mai mulți bani.
     

    Așa că se duce și taie mult mai mult de 1000 de metri cubi, cât avea el dreptul legal, că în pădure nu te vede nimeni. Astfel îi crește stiva de lemn pentru Holț, care plătește bine și repede, și de pe urma căruia face cel mai ușor profit. Dar îi va crește și cealaltă stivă, cu lemnul care nu corespunde standardelor Holțului. De acesta, trebuie să scape cât mai avantajos și să aibă grijă să nu fie prins cu lemn neacoperit de hârtii, că riscă să aibă probleme.
     

    În exemplul nostru, Grigore a tăiat 1000 de metri cubi legal și încă 1000 ilegal. A vândut la Holț cu acte 600 de metri cubi, bușteni din lemnul tăiat cu acte, dar și din cel furat. Acum Grigore mai are hârtii pentru 400 de metri cubi, dar în realitate are 1400 de metri cubi de lemn din care ar vrea să scoată ceva bani.
     

    Ca să vândă lemnul ilegal, Grigore folosește portițele din legislație și corupția din sistem. O parte din lemnul ilegal îl transformă în “nelemn” și îl vinde pentru plăci. O altă parte îl amestecă cu lemnul legal și face să i se piardă urma. Ambele scheme le explicăm mai jos și mai apoi venim cu exemple din teren.

  • Lemnul care nu e lemn

     

     

    Definiția ”materialelor lemnoase” folosită în legislație nu e completă. Aceasta nu include peletele, brichetele, cheresteaua încleiată (plăci laminate, grinzi încleiate), unele furniruri, tocătura de lemn, rumeguș, plăci aglomerate, lătunoaie, resturi. Deși toate provin din același buștean tăiat din pădure și ar trebui luate în considerare la urmărirea provenienței și trasabilității lemnului, ele sunt, practic, exceptate de la reguli.
     

    Tot ce nu este inclus în definiția ”materialelor lemnoase” circulă pe drumuri și se comercializează ca orice marfă. Nu se înregistrează în sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL), nu i se poate asigura trasabilitatea.
     

    Adică, deși provin din același copac, Garda Forestieră are competență asupra bușteanului și a scândurilor făcute din mijlocul lui, dar nu și asupra resturilor de pe margine (rumegușuri, harțapele sau lătunoaie).
     

    Practic, orice camion plin cu rumeguș sau tocătură, care nu se înregistrează în sistemul SUMAL și e imun la verificările Gărzii forestiere, poate reprezenta lemnul tăiat ilegal din pădure, vândut totuși cu acte aparent valide.
     

    Revenind la Grigore și la cei 1400 de metri cubi de lemn (patru sute cu acte și o mie fără), acesta are opțiunea de a transforma în tocătură jumătate din lemn. Ca să poată scoate din depozit cei 700 de metri cubi tocați, trebuie să își regleze gestiunea.
     

    Soluția e să scadă din gestiune 50 de metri cubi de lemn din acte, cu bon de consum. În realitate toacă 700 de metri cubi în contul celor cincizeci de pe hârtie. Acum, dacă transportă tocătura la Kronospan în Sebeș, încărcătura lui e considerată ca orice altă marfă. Mai clar, i se aplică același set de reguli ca în cazul gogonelelor și nu al lemnului.
     

    Acum începi să înțelegi legătura dintre definiția greșită a ”materialelor lemnoase” și hectarele de pădure care dispar văzând cu ochii? Citește în continuare ca să vezi ce face Grigore cu cealaltă jumătate de stivă de lemn ilegal.

  • Copacul îl tai cu drujba, dar îl furi cu aritmetica

    Există opțiuni să vinzi fără acte și lemnul considerat ”material lemnos” (adică în conformitate cu definiția legală) și urmărit în SUMAL.
     

    Grigore, afaceristul ipotetic din exemplul nostru, a pornit cu hârtii pentru 1000 de metri cubi și cu de două ori mai mult lemn în stivă. Din cei 2000 de metri cubi de lemn, a vândut la Holț 600 cu acte și a tocat 700 în contul altor 50 din acte. Acum a rămas în acte cu doar 350 de metri cubi de lemn, dar în realitate stiva lui încă măsoară 700 de metri cubi.
     

    Ca să scoată bani și din restul de lemn, Grigore va folosi o nouă schemă.
     

    Grigore mai face niște transporturi și își supraîncarcă camioanele. Pune câte 50 de metri cubi în camion și trece doar 25 în avizul de însoțire a materialelor lemnoase. Își asumă riscul să fie prins, dar rare sunt cazurile în care polițiștii lucrează împreună cu forestierii să măsoare la centimetru un camion cu lemn.
     

    La poarta unora dintre fabrici (precum Egger și Kronospan), lemnul e recepționat la volum, adică 25 de metri cubi cum scrie pe hârtie. Cantitatea de lemn este însă și cântărită, iar plata se va face în funcție de tonele primite efectiv (ce corespund celor 50 metri cubi reali) și nu de cei 25 de metri cubi de pe hârtie.
     

    Jumătății ilegale din transport i se pierde urma în hârtiile fabricii.

  • În teren, tocătoarele fac ravagii

    Una dintre cele mai barbare metode de a scoate bani din lemnul ilegal, fără a avea probleme cu autoritățile, o reprezintă tocătoarele.
     

    Acestea sunt niște mașini care transformă lemnul în așchii de diferite dimensiuni, asemănătoare cu rumegușul.
     

    Există tocătoare fixe și tocătoare mobile, care pot fi duse în pădure. Sunt firme care folosesc tocătorul lor, altele care apelează la un sistem de închiriere atunci când au nevoie. Tehnic, un asemenea utilaj poate produce 300 de metri cubi de tocătură pe oră. Adică, are capacitatea să distrugă un hectar de pădure în doar câteva ore.
     

    Oficial, tocătoarele de orice fel nu sunt înregistrate nicăieri ca utilaje silvice. Astfel, informațiile cu privire la ele nu sunt disponibile organelor de control silvic. Garda Forestieră Suceava ne-a spus că au cerut de la Registrul Auto o situație cu tocătoarele mobile. Aceasta însă nu există deoarece acolo tocătoarele sunt în aceeași categorie cu betonierele și semănătoarele. Iar asupra tocăturii, ne-au explicat că nu au competență. Dacă observă nereguli trebuie să se adreseze poliției. Oficial, nimeni nu știe câte tocătoare sunt, pe unde umblă și cât lemn toacă.
     

    În realitate, în nordul Moldovei, toată lumea știe că tocătoarele sunt peste tot.
     

    Camerele de supraveghere utilizate de Asociația Moldovița au surprins, de exemplu, pe 25 ianuarie 2019, nu mai puțin de 7 camioane cu remorci, toate încărcate cu tocătură, trecând prin sat – sute de metri cubi. Tocătorul a urcat cu o seară înainte și în foarte scurt timp a făcut curățenie în depozitul unui exploatator din amonte. Apoi a plecat.
     

    Alături de tocătură, rumegușul și toate deșeurile de la orice joagăr, sunt în aceeași situație. Legea nu le consideră lemn și nu le urmărește, astfel că ajung să fie o imensă supapă de scurgere pentru lemnul ilegal.
     

    Fie că toacă lemnul, fie că falsifică gestiunea resturilor și a rumegușului, firmelor le rămâne loc în acte pentru și mai mult lemn furat. Aceștia sunt copacii de pe hectarele pe care noi le vedem rase în pozele din satelit.

  • Schema cu depozitul

    Camion plecând din Moldovița încărcat cu bușteni. Se poate observa ora la care trece prin dreptul camerei și cât este de încărcat.

     

    Asociația Moldovița a documentat o altă schemă de albire a lemnului ilegal. Sunt folosite depozitele pentru tranzacții fictive, care în realitate nu au loc, dar fac posibilă vânzarea de lemn ilegal.
     

    Un astfel de caz s-a petrecut când am fost pe teren. Camionul pleacă încărcat cu lemn din pădure direct spre fabrică. În acte, însă, înregistrează o oprire la un depozit.

     

    Pe hârtie, potrivit site-ului inspectorulpadurii.ro, transportul pleacă din pădure puțin după ora 16:30 cu 32 de metri cubi de lemn. Apoi, tot pe hârtie, oprește la un depozit din Mălini, mai încarcă 8 metri cubi și pornește mai departe la puțin după ora 19:00.

     

    În fapt însă, camionul apare pe camerele din Moldovița la ora 18:04, încărcat la capacitate. Pur și simplu nu avea timpul fizic să meargă 70 de kilometri la Mălini, să oprească la depozit, să încarce, să facă alte hârtii, să le înregistreze în sistem și să plece. Totul în mai puțin de 60 de minute, în februarie, la o oră de vârf. Și nici nu mai avea unde să mai pună 8 metri cubi de lemn, pentru că era deja plin, se vede în poză.
     

    Cel mai probabil, în acest caz, depozitul din Mălini avea în acte 8 metri cubi de lemn. Cel cu camionul a pretins că îi încarcă din depozit, dar de fapt i-a tăiat în mod ilegal din pădure și i-a dus direct la una din fabrici.
     

    Ca să faci rost de ”acte pe depozit” și să îți iasă această schemă, există mai multe metode. De exemplu, la următorul transport, antreprenorul se va preface că a descărcat alți 8 metri cubi de lemn în depozit. În realitate va merge cu camionul supraîncărcat cu lemn ilegal la una dintre fabricile care cumpără la tonă și rămâne cu loc în gestiunea depozitului pentru un alt transport. Acum înțelegi legătura dintre aritmetica forestieră și hectarele de pădure care dispar?

  • Companiile care ard lemn

    Camionul merge de la Moldovița la Bioenergy. Deși e încărcat cu resturi de la joagăr, potrivit legii, nu transportă lemn. Nu e înregistrat nicăieri, nu-l urmărește nimeni.

     

    Bioenergy Suceava SA merită o atenție aparte pentru că este un exemplu care arată cum Schweighofer creează în mod activ supapele pentru lemnul ilegal. Față de alte firme care toacă lemn, cum ar fi Egger sau Kronospan, Bioenergy are avantajul că îl arde, ceea ce face și mai ușor să i se piardă urma. Și se asigură astfel că există pe piață suficiente hârtii pentru a genera aparența de legalitate pentru lemn.
     

    Compania și-a început activitatea în noiembrie 2013, când a luat locul fostei CET (cetrala electrică de termoficare) a orașului. Este, de obicei, prezentată ca fiind o investiție a grupului Adrem Invest. Aceștia dețin însă doar 48,9% din acțiuni. Cu restul de bani au venit RZ Rumänien Beteiligungs GmbH și Bio Electrica Transilvania SRL.

     

    Nu știm cine se află în spatele RZ Rumänien Beteiligungs GmbH. Știm doar că au sediul în Austria și că participația lor este de 25,51%. Bio Electrica Transilvania SRL este deținută de Holzindustrie Schweighofer, tot din Austria. Participația ei este identică, tot 25,51%. În total austriecii dețin 51,02% din acțiunile Bioenergy Suceava și, deci, au controlul.
     

    Prin arderea lemnului tocat și a tuturor resturilor, Bioenergy generează electricitate dar și produce căldură pentru 20 000 de locuințe și 2000 de afaceri din Suceava. În felul acesta, statul și sucevenii sunt cei ce plătesc lemnul ars. Adică pentru mecanismul care generează aparența de legalitate a afacerilor cu lemn furat din pădure.
     

    Din Moldovița pleacă frecvent lemn spre Bioenergy. Am urmărit și noi, când am fost pe teren un transport pornit din Moldovița, care a dus lemn la Bioenergy. Camionul aparținea companiei Best Auto SRL. Iar când a ajuns la poarta fabricii, dacă ne-a văzut în parcare, deși eram într-o mașină neinscripționată, s-a oprit și a așteptat. În mod clar, ceva nu era în ordine. Doar după ce ne-am retras a intrat. L-am putut filma de la distanță.
     

    Best Auto, firma care a livrat multe luni la Bioenergy, este acum acuzată că a tăiat ilegal peste 1000 de arbori din pădurile Moldoviței. Din informațiile noastre, o parte din lemn a ajuns la Bioenergy.
     

    Tiberiu Boșutar, președintele Asociației Moldovița, ne-a explicat ce crede că s-a întâmplat. Pentru ca Bioenergy să poată încasa subvenții, furnizorii lor trebuie verificați cu regularitate de Garda Forestieră. Acest lucru, însă, nu convine acelor furnizori ai Bioenergy care taie lemn ilegal. Soluția este ca, pe hârtie, marfa să fie avizată, facturată și încasată de o altă firmă. Furnizorul de pe hârtie ia banii de la Bioenergy, își ține partea și îl plătește la negru pe furnizorul efectiv.

  • Concluzie

     

     

     

    Când ai amestecat în asemenea hal lemnul furat cu cel în regulă, nu se mai poate vorbi despre proveniență legală. Chiar dacă ești una dintre companiile care au cumpărat lemnul cu actele aparent corecte, nu va putea ști nimeni, niciodată, dacă totuși lemnul care ajunge la tine nu a fost cumva furat.
     

    Metodologiile sunt vraiște: pentru același lemn, într-un loc se lucrează cu metri steri, în altul cu metri cubi, în altă parte cu tone. Uneori lemnul e considerat de lege lemn, alteori nu. Practic, tot sistemul informatic de trasabilitatea lemnului e construit pe o harababură.
     

    Prin urmare, nimeni nu va ști niciodată cât din lemnul tăiat a sfârșit mobilă, cât tocătură pentru plăci aglomerate și cât a fost pus pe foc pentru căldură.
     

    Statul Român este singurul în măsură să pună capăt schemelor de comercializare a lemnului tăiat ilegal. Fără legi clare și bine gândite, hoții de lemne vor continua să se bazeze pe tocătoare, depozite și companii care ard lemn pentru a face bani din tăierea ilegală a pădurilor noastre.

  • Semnează petiția!

    Semnează sau dă mai departe petiția Declic prin care cerem ca legea să nu mai favorizeze hoții de lemne.
    Schimbarea unui paragraf din lege poate salva suprafețe uriașe de pădure, în fiecare zi.

    E simplu, trebuie doar modificată definiția materialului lemnos.